La mai puțin de două săptămâni de la deschidere, blogul Foaie de Drum Lung a cam spart tavanul așteptat de audiență. Asta mă obligă, absolut pe bune vorbesc. O să-mi mai taie din orele de somn (și așa puține), de aplicat machiajul de prințesă sau de țopăit aiurea prin locurile de trafic torontoniene.
Vă mulțumesc și, tot pe bune, sunt copleșită ca o fetiță care a primit prima ei coroniță la serbarea de sfârșit de an.
Am reușit câteva lucruri importante, in acest răstimp. M-am conectat cu câteva dintre cele mai valoroase bloggerițe de limbă română care populează spațiul literar virtual, astăzi: mă refer la Corina Ozon (http://iulicika.wordpress.com/), Petronela Rotar (http://acestblogdenervi.ro/), Ana Barton (http://www.anabarton.ro/) si Gabriela Cimpoca (http://www.blogulucimpoca.ro/). Am primit încurajările lor (Ana Barton chiar mi-a zis răspicat să pun să scriu cu diacritice, că nu-s robot on-line, ceea ce m-am executat și mi s-a părut firesc să fie așa).
Le mulțumesc și aici și învăț de la ele arta navigării în lumea nebună si inocentă a blogurilor, acolo unde sufletul devine pagină scrisă iar gândurile fertile cresc alte gânduri.
Vă invit să le parcurgeți blogurile, ori de câte ori vă este dor de vorbe împletite, ori de idei săgetate către cer, în imposibila armonie a vieții. Pentru că scrisul rămâne o patimă, împărtășirea lui devine o ușurare.
Nu în ultimul rând, am deschis pagina de facebook a blogului de față
https://www.facebook.com/pages/Foaie-De-Drum-Lung/482795805192144?ref=aymt_homepage_panel
Am făcut-o pentru că mediile virtuale sunt deja atât de intrinsec legate încât a ignora fenomenul ar fi o prostie. Vă astept și acolo, să trecem împreună prin visul acesta tainic și copleșitor, numit Drum al Destinului.
Cam atât, acum.
Spor la pregătiri, spor la gândul Crăciunului! Mai vorbim, sunt pe aici.
2 comentarii:
Multumesc, Magda, pentru asa cuvinte maieste... Le merit eu?, aceasta-i intrebarea! Ca si tine, practic si eu limba romana, din dorinta de a nu-mi deveni straina, rece si departe. Si, atat timp cat creierul meu trece de marimea celui de bibilica- imi place sa cred-, stiu ca este loc acolo pentru o corecta limba romana. E usor sa uiti, cand nu folosesti zilnic sutele/miile de cuvinte de care te foloseai in tara, dar parca nici n-as vrea sa vorbesc romgleza sau cum i se mai spune: ar fi o lipsa de respect si fata de limba romana, si fata de limba engleza!
In rest, sa stii ca admir entuziasmul cu care ai zamislit acest blog, o sa te tina in priza o vreme. Vie. Activa. Desi eu cred ca epoca bloggeritului incepe sa apuna, imi place sa mai mazgalesc pe blog din cand in cand. Iti doresc spor la treaba, inimoaso, ca entuziasm ai! Sa fie intr-un ceas bun si sa fii citita cat cuprinde.
Gabi, știi ce cred eu? Că ăstora cu datul scrisului ne trebuie, periodic, scufundarea în cuvinte pentru a ne aminti înotul. Ne trebuie aruncatul în gol, cu sufletele descoperite lumii, pentru a ne recunoaște, ulterior, pe noi înșine. E creșterea, e trecerea prin lume, așa cum ne-a fost ea dată. Să ne bucurăm, să le savurăm, să le dăm timpul atunci când le vine vremea. Mulțumesc mult pentru încurajări, mulțumesc că-mi ești aproape.
Trimiteți un comentariu